După13 septembrie 1872, prima gară a Ploieștiului a fost locul unde omul obişnuit îi vedea live pe oamenii despre care citise în gazete sau auzise vorbindu-se în piaţă, un spaţiu al socializării, care a schimbat obiceiurile, moda, limba, loisir-ul

La 13 septembrie 1872, linia București-Ploiești-Buzău-Galați-Roman a fost inaugurată oficial și, odată cu ea, și gările de pe traseu: București, Ploiești, Buzău.

Calea ferată și rolul ei în istoria orașului Ploiești

Majoritatea cercetătorilor istoriei căilor ferate consideră că, în secolul al XIX-lea, acestea au însemnat pentru contemporanii lor ceea ce astăzi reprezintă pentru noi computerul.

Căile ferate au avut principalul merit că au învins tirania distanțelor, iar prin ele, Europa a inventat viteza. Dacă, la 1796, de la Ploiești la București, diligențele poștei făceau 13 ore, în 1872, trenul parcurgea aceeași rută în doar 2-3 ore. Acesta era marele merit al căilor ferate, al trenurilor, care deveniseră dintr-o dată un adevărat vehicul de inginerie socială. Prin intermediul căilor ferate, totul devenise mai accesibil, iar progresul și beneficiile lui erau palpabile pentru omul de rând.

Ploieștiul a fost unul dintre primele orașe românești privilegiate de construcția căilor ferate. Decizia construirii căilor ferate, aici, a fost dictată în primul rând de factorul amplasării geografice, la întretăierea drumurilor spre Ardeal și Moldova, iar în al doilea rând, de lobby-ul unei generații extraordinare de ploieșteni, posesori ai unui spirit civic ieșit din comun.

Amplasarea favorabilă și spiritual civic ploieștean au făcut ca atunci, în 1868, când s-a luat decizia construirii coloanei vertebrale a căilor ferate din vechiul regat, linia București- Galați-Roman, Ploieștiul să fie inclus pe traseul acesteia.

Ploieștiul datorează căilor ferate schimbarea de paradigmă economică de la o eco