* System Of A Down, Mezmerize, Columbia, 2005 . P robabil că la ora actuală cei mai interesanţi vocali de pe scena metal alternativă americană sînt Serj Tankian şi Daron Halakyan. Întîmplarea face ca amîndoi să fie armeni. Din Los Angeles. Şi pentru că întîmplările au şi ele un manual al lor, n-au mai rămas multe lucruri de spus în afara faptului că ei cîntă în System Of A Down. Dacă stai bine să te gîndeşti, despre System Of A Down se poate conversa în nişte limite rezonabile, atît timp cît uiţi că din acest grup fac parte Serj Tankian şi Daron Halakyan. Ar mai fi vorba despre Shavo Odadjian la chitară bas şi John Dolmayan la tobe. Alţi doi armeni. Evident, din Los Angeles. Ar mai fi în discuţie şi ceva influenţe clasice, cît se poate de optzeciste şi metalizate, din Slayer şi Metallica, numai bune de speriat urechile cuminţi & alungat părinţii din casă. A nu se uita însă că, pe lîngă aceste influenţe înspăimîntătoare pentru unii, în trupă se mai află - am mai spus-o undeva? - Serj Tankian şi Daron Halakyan. În caz că nu ştiaţi, cei doi alcătuiesc cel mai irezistibil cuplu de vocali din America. S-ar putea să fiu un pic ţicnit, dar de la armoniile clanului Beach Boys încoace, nu cred să fi existat pe cuprinsul dolofan al Statelor Unite o sincronizare mai spectaculoasă a vocilor ca la - aţi uitat cumva? - Serj Tankian şi Daron Halakyan. Incantaţiile ciudate, aproape tribale, frazarea sacadată, agresivă pînă la isterie, exotismul interpretării lui Serj se împletesc de minune cu vibraţia înaltă, curăţată de asperităţi şi perfect melodică a lui Daron. Nu văd nimic rău, ba din contră, atunci cînd te numeşti, hello!, Serj Tankian sau Daron Halakyan şi nu ţi-ai găsit un loc mai bun în viaţă în afara formaţiei System Of A Down, decît să-ţi eliberezi toată fantezia care zace în tine într-un soi de paradă contagioasă, frenetică şi dezinhibată a libertăţii. Pentru că, într-ade