A lucrat la Leagănul de copii şi s-a ataşat de micuţii abandonaţi. Acum este instructor de educaţie la o căsuţă de tip familial şi spune că nu poate trăi fără copii.

A crescut patru copii şi patru nepoţi şi şi-a clădit cariera tot în jurul copiilor. În 1985 s-a angajat la leagănul de copii şi a ştiut încă de atunci că acest loc de muncă i se potriveşte. Îi iubea pe micuţii abandonaţi, îi lua acasă de sărbători şi în week-end, iar pe o fetiţă chiar a botezat-o. „Mi-au plăcut dintotdeauna copiii. După ce s-a desfiinţat Leagănul, în 2003, am lucrat doi ani la o căsuţă de tip familial din Balş. Am avut grijă de copii cu handicap şi m-am ataşat foarte mult de ei. Îi luam acasă de sărbători, iar ei mă iubeau mult. Când am venit la Slatina, veneau după mine aici şi mă vizitau sau mă sunau“, îşi aminteşte Ileana.

Acum are în grijă şase copii de la căsuţa de tip familial „Sfântul Andrei“. Mărturiseşte că nu poate să stea nici măcar o zi fără cei mici. „Dacă sunt liberă sau în concediu trec pe la ei ori îi sun. Nu trece o zi fără să ştiu ce fac. La serviciu mă simt ca acasă, nu plictisesc niciodată alături de copii“, spune instructorul celor mici.

Copiii o iubesc şi îi spun „mamaia“

În fiecare zi pe care o petrece la serviciu Ileana are grijă să nu le lipsească nimic celor mici. Face temele cu ei, le pregăteşte mâncare şi prăjituri, merge cu ei la cumpărături, dar şi la spectacole sau în excursii. „Am grijă de ei aşa cum am de copiii sau de nepoţii mei. Vreau să se simtă exact ca într-o familie. Pe fete le învăţ să fie gospodine, să mă ajute la mâncare sau la prăjituri, dar şi pe băieţi îi responsabilizez. Unul dintre băieţi, de exemplu, ştie să facă singur clătite şi mă ajută la prăjituri“, povesteşte Ileana Buzatu.

Cei mici o iubesc şi vor să fie tot timpul în preajma ei. Când vine la serviciu îi sar în braţe şi se bucură că a venit „mamaia