Tratamentul cu flori de salcam, cunoscut de foarte mult timp, s-a transmis pana la noi, din generatie in generatie, ca fiind indicat contra tusei, contra unor afectiuni ale tractului respirator, ca emolient, antinevralgic, calmant si sedativ.
De asemenea, se stie despre efectul benefic al florilor de salcam asupra persoanelor "cu nervii la pamant", asupra celor meteosensibile, in cazurile de depresie si a starilor numite "astenie de primavara", o stare greu de definit, specifica nu numai femeilor tinere, ci si celor trecute de prima tinerete.
Efect sedativ
Florile de salcam calmeaza tusea si au efect usor sedativ, linistind starile de nervozitate si iritabilitate. In bolile de stomac, gastrita si ulcer gastric ori duodenal, florile de salcam actioneaza ca un adevarat pansament. Se face o cura de macar o luna, in care zilnic se ia cate o lingurita de pulbere de flori inainte de fiecare masa.
Pulberea se obtine macinand florile bine uscate in rasnita de cafea. Se pastreaza la rece, in borcane bine inchise, dar nu mai mult de doua saptamani, perioada dupa care isi pierde din proprietati.
Infuzia din flori de salcam se prepara turnand 200 ml de apa fiarta peste o lingurita de planta uscata. Se acopera vasul pentru zece minute, apoi se strecoara, iar lichidul obtinut se bea in trei reprize, dupa mesele principale.
Infuzia combinata se recomanda, mai ales, in caz de dureri de cap foarte puternice, deoarece florile de salcam au darul de a reduce excitabilitatea nervoasa. Se prepara din trei - patru linguri de flori maruntite, puse la macerat intr-o jumatate de litru de apa, pentru 10 ore, de seara pana dimineata.
Se filtreaza, iar lichidul rezultat se lasa deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se fierbe cinci minute intr-o jumatate de litru de apa. Dupa racire, se filtreaza si se amesteca cu
