Planul german, publicat vineri de cotidianul Financial Times, prevede ca guvernul de la Atena să cedeze de bunăvoie suveranitatea asupra veniturilor din impozite şi asupra cheltuielilor statului către un aşa-zis „comisar bugetar", care ar purma să fie numit de miniştrii de finanţe ai statlor din zona euro. Acesta ar urma să fie răspunzător pentru toate cheltuielile majore ale guvernului de la Atena şi ar avea puterea de a le bloca în cazul în care acestea deviază de la linia impusă de creditorii internaţionali.
„Consolidarea bugetară trebuie să fie pusă sub un sistem de control strict", scrie, conform Financial Times, în propunerea germană; „având în vedere că până acum colaborarea Greciei a fost dezamăgitoare, ţara va trebui să accepte pierderea suveranităţii asupra bugetului pentru o anumită perioadă de timp".
De asemenea, planul german prevede ca Atena să fie forţată să stabilească prin lege ca încasările statului să fie folosite în primul rând pentru plata datoriilor. „În cazul în care o tranşă a fondului de salvare este reţinută de creditori, Grecia nu va avea dreptul să ameninţe cu falimentul, ci va fi nevoită să accepte noi tăieri bugetare", se menţionează în document.
Planul german, „rodul unei imaginaţii bolnave"?
Propunerea Germaniei a venit la câteva zile după ce Olli Rehn, Comisarul European pentru Economie şi Politică Monetară, a apreciat că următoarea tranşă de ajutor pentru Grecia va trebui să fie mai mare decât aprecierea iniţială de 130 miliarde euro, făcută în octombrie. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional estimează că valoarea împrumutului va trebui să se ridice la 145 miliarde euro, după cum relatează publicaţia germană Der Spiegel. Motivul este starea dezolată a economiei elene, precum şi creşterea continuă a datoriilor naţionale. Deşi tratativele între guvernul de la Aten
