Scandalul iscat de preconizata schimbare a conducerii IMB a demonstrat, inca o data, viltoarea intereselor din jurul celei mai mari exploatatii agricole din sud-estul Europei. Toata saptamina trecuta, am urmarit, mai intii cu indulgenta, apoi cu stupefactie, iar in cele din urma cu indignare, maniera in care au fost aruncate in presa declaratii belicoase, fara nici un suport legal. Indignarea este justificata, tinind cont, pe de o parte, ca ing. Dan Ionel si o mina de sindicalisti, in frunte cu Nicolae Ginghina, au "uitat" ca SC IMB se afla in procedura de reorganizare judiciara, iar pe de alta parte, ca senatorul PRM, Ionel St. Alexandru, si colegul sau de partid, Ilie Neacsu, presedintele Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, nu prea stiu cu ce se "maninca" Legea nr. 64/1995. De aceea, ne-am propus sa facem putina lumina cu privire la cine are, de fapt, dreptul sa decida soarta societatii Insula Mare a Brailei. De aceasta data, cu legea in fata, nu dupa vorbele unuia sau altuia. Cererea pentru inceperea procedurii de lichidare judiciara, in conformitate cu Legea 64/1995, a fost introdusa la Tribunalul Braila, de catre Bankcoop, pentru un credit nerambursat inca de pe vremea lui Ion Susanu. Mai precis, este vorba de peste 1,1 milioane dolari, credit angajat in 1996, pentru achizitionarea de vaci de rasa, din Danemarca. Instanta a admis cererea Bankcoop, moment in care situatia IMB s-a schimbat dramatic. Astfel, potrivit legii, nimic nu se mai poate misca in societate fara acordul judecatorului sindic si al Comitetului Creditorilor. Judecatorul sindic este desemnat de presedintele Tribunalului, magistratul nominalizat putind fi inlocuit, in orice stadiu al procedurii, de catre un alt judecator sindic, prin incheiere motivata, data in Camera de Consiliu. Iata, pe scurt, citeva din atributiile judecatorului sindic, potrivit art. 10 din Legea 64: darea hotarir