Moneda românească a intrat într-o depreciere accentuată faţă de francul elveţian – moneda de refugiu din calea turbulenţelor de la Atena – şi începe să slăbească în raport cu euro şi cu dolarul. Evoluţiile din Grecia încep să dea bătăi de cap nu doar finanţiştilor din Occident, ci şi românilor care au de rambursat credite în principalele valute.

Dacă în lunile de primăvară leul a cunoscut o apreciere faţă de euro, de dolarul american şi de francul elveţian pe care cei mai mulţi analişti o considerau sănătoasă, vara a debutat cu o slăbire din ce în ce mai accentuată a monedei noastre naţionale. De această dată, cauza deprecierii nu se regăseşte în deficitele structurale din economia românească, chiar dacă acestea sunt încă departe de a fi rezolvate, ci în influenţele externe, deloc benefice.

În primul rând, francul elveţian a cunoscut o ascensiune fulminantă începând din aprilie (provocând, în oglindă, o depreciere abruptă a leului), pe fondul turbulenţelor din Grecia. La rândul său, dolarul american a început din nou să crească, pe fondul scumpirii ţiţeiului pe plan mondial şi, în fine, moneda unică euro avansează pe fondul creşterii cererii de valută din partea exportatorilor.

Refugiu pentru valute, capcană pentru leu

Dealerii de pe piaţa interbancară românească au observat, în ultima perioadă, că pieţele urmăresc situaţia din Grecia cu tot mai multă îngrijorare, iar refugiul din calea turbulenţelor este francul elveţian, care dobândeşte, astfel, o creştere practic garantată. După zvonurile de joi că Germania ar fi dorit să aştepte până în septembrie ca să agreeze un nou acord de finanţare, liderii germani şi francezi au anunţat vineri că au convenit asupra unui nou ajutor de urgenţă pentru Grecia, care va include participarea sectorului privat în baza aşa-numitei Iniţiative de la Viena.

Astfel, deşi jucătorii au r