Proiectul Roşia Montană a împărţit România în două tabere. Unii sunt de acord cu exploatarea aurului, pentru că vor fi create locuri de muncă, iar zona respectivă se presupune că se va dezvolta din punct de vedere economic, alţii spun că substanţele folosite acolo sunt toxice pentru oameni.

Câteva sute de persoane protestează în Piaţa Universităţii faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, promovat de Guvern într-un proiect de lege aprobat în această săptămână, informează Mediafax.

Printre protestatari s-a aflat şi deputatul PDL Theodor Paleologu, care a spus că se va opune proiectului, la votul în Parlament.

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectu