Cei 12 inculpati din procesul "Aurului dacic" au fost condamnati la inchisoare, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre magistratii Tribunalului Hunedoara. Pedepsele celor 12, acuzati de disparitia bratarilor dacice, depasesc, cumulat, peste 100 de ani de detentie. In timpul cercetarilor in acest dosar, nume grele ale politicii autohtone au fost acuzate ca nu sunt straine de acest caz.
La mai bine de patru ani de la demararea procesului "Aurul dacic", magistratii Tribunalului Hunedoara au dat prima sentinta in acest caz. Astfel, instanta hunedoreana a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute pedepse cu inchisoarea intre sapte si 12 ani pentru cei 12 inculpati, acuzati ca au facut detectii neautorizate in siturile arheologice din Muntii Orastiei si au vandut bratarile dacice din aur. Cea mai mare pedeapsa a primit-o Iulian Ceia, considerat capul retelei, respectiv 12 ani de inchisoare, pentru complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu. Ceilalti 11 membri ai gruparii infractionale au primit intre 7 si 11 ani de inchisoare pentru traficarea obiectelor de patrimoniu, santaj sau lipsire de libertate. In plus, judecatorii au mai decis ca opt dintre condamnati sa achite despagubiri de un milion si jumatate de euro Ministerului Culturii si Cultelor.
Scandalul sapaturilor arheologice neautorizate a inceput in anul 1994, cand la Sarmizegetusa Regia au fost descoperiti sute de kosoni, vanduti apoi pe piata neagra. Adriana Pescaru, fost director al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, a declarat ca a sesizat politia inca din 1994 in acest caz, iar de trei dintre bratarile dacice a auzit pentru prima oara in 2001. De asemenea, fostul secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor Ioan Opris, audiat ca martor in 2007, a spus ca primele informatii despre existenta unei bratari dacice din aur au aparut inca din anul 2000, dar a
