Dupa incheierea Pacii de la Adrianopol (1829), in Bucuresti au aparut, mai cu seama pe maidane, dulapurile. Ce era un dulap? Raspunsul ni-l ofera desenul alaturat, unde observam o instalatie cu leagane de lemn rotite in jurul unei axe orizontale.
Modelul – dulapul nefiind o inventie autohtona – putea fi intalnit in Constantinopol, insa nu pe maidane, ci in preajma geamiilor si moscheilor, in anumite zile de sarbatoare. La origine, dulapul insemna o roata pentru depanarea firului de borangic, asemanarea cu mijlocul de distractie facand posibila extrapolarea denumirii.
Ceea ce starneste mirarea este raspandirea dulapului, implicit a unui obicei otoman, in epoca regulamentara, cand rusii isi puneau serios problema includerii Principatelor Romane in imperiul lor.
Dulapul din desen fusese inaltat pe platoul ce infratea dealurile Filaret si Spirii, in gradina numita Geagoga, un nume de origine georgiana, posibil numele stapanei hanului dinaintea caruia mahalagiii joaca de parca au mancat jar. Se pare ca scena s-a petrecut intr-o zi de Pasti, cand, de obicei, se construia dulapul. De altfel, nu departe, era biserica Barbatescu, aparitia turlelor ei in desen avand, dincolo de localizare, si sensul mistic de sarbatoare pascala.
Gradina a existat pana catre finele secolului al XIX-lea, mai exact pana in 1894, cand, in locul ei si in locul viei Arionoaiei, a inceput construirea Antrepozitelor Generale si a Bursei de Marfuri, dupa planurile arhitectului Giulio Magni si in antrepriza lui Anghel Saligny.
EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul de Duminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia – Bucure
