Pănă aproape de sfărşitul romanului "Un rău necesar" de Alex Cava, n-am bănuit cine este asasinul urmărit cu asiduitate de agentul special FBI Maggie O’Dell şi ceilalţi colegi ai săi. Răul

Pănă aproape de sfărşitul romanului "Un rău necesar" de Alex Cava, n-am bănuit cine este asasinul urmărit cu asiduitate de agentul special FBI Maggie O’Dell şi ceilalţi colegi ai săi. Nici nu aveam cum. Pentru că autorul reuşeşte să plaseze acţiunea pe mai multe piste, parcurgerea lor fiind absolut necesară unei anchete, dar cele mai multe nu duc la ţintă. Aşa se petrece şi in realitate. Nu toate bănuielile sunt confirmate. Nu orice suspect se dovedeşte a fi vinovat. Iţi trebuie multe căutări pănă cănd te plasezi pe făgaşul potrivit care te conduce la adevăr. Dar pe cine urmăresc poliţiştii cu atăta inverşunare? Pe un pedofil - dovedit a fi un om al bisericii - , dar şi pe un ucigaş de preoţi. Primul ucide băieţei din dorinţa de a-i elibera de coşmarul abuzurilor sexuale la care i-au supus unii prelaţi şi de a le oferi măntuirea.

Al doilea este de fapt o femeie care ii pedepseşte tocmai pe cei care au profitat de inocenţa unor copii şi i-au păngărit. Şi ea face parte din clerul catolic. Naraţiunea este perfect credibilă şi inspirată din scandalurile care s-au ţinut lanţ in SUA, legate de comportamentul indecent al unora dintre cei care se socotesc in mod nejustificat slujitori ai Bisericii. Fără a porni de la un caz anume, Alex Cava are o capacitate uimitoare de a inventa poveşti pasionante legate de o sumedenie de personaje - uneori trebuie să dai pagini inapoi pentru a-ţi aminti cine este fiecare dintre ele. Dar efortul iţi este răsplătit cu asupra de măsură. Eroii se comportă ca in viaţă - mănăncă, beau, trăncănesc, fac dragoste, au decepţii şi satisfacţii, şi astfel crezi in identitatea lor. Scriitorul este convingător, fiindcă ne oferă o felie