Face “mofturi” fiindcă se respectă şi nu vrea să fie băgată în aceeaşi oală cu siliconatele sau maneliştii. Silvia Dumitrescu a rămas aceeaşi nonconformistă care merge contra curentului. Face “mofturi” fiindcă se respectă şi nu vrea să fie băgată în aceeaşi oală cu siliconatele sau maneliştii. Silvia Dumitrescu a rămas aceeaşi nonconformistă care merge contra curentului.
Jurnalul Naţional: Unde sunt coafurile colorate de altădată şi ţinutele extravagante?
Silvia Dumitrescu: Erau bune pe vremea când se încerca o “uniformizare” prin impunerea unei ţinute standard. Culmea este că acum, când toată lumea are libertatea de a ieşi din tipare, mai toţi se îmbracă la fel. Acum pot fi contra curentului prin simplul fapt că sunt eu însămi.
Jurnalul Naţional: Şi în muzică tot contra curentului mergi?
Silvia Dumitrescu: Dacă reuşita înseamnă doar comercial, manele şi silicoane, sigur n-aş alege această cale. Eu fac “mofturi”, în sensul bun, pentru că nu vreau să-mi asociez imaginea cu oricine, oricum. Trendul acum e să te duci la Marius Moga, care îţi asigură un succes izbitor. Eu însă am ales calea cea mai grea. De altfel, am şi schimbat macazul, de la genul care m-a consacrat la jazz. Din păcate însă, în ziua de azi, totul se bazează pe dictatura banilor. Mi-aş dori să fac astfel de concerte, acesta este visul meu de acum.
Schimbare de macaz
Jurnalul Naţional: Cum te-ai adaptat de la marea scenă la viaţa din cluburi?
Silvia Dumitrescu: Din mers. E un public restrâns, dar select.
Jurnalul Naţional: Mai ai timp să dai şi lecţii?
Silvia Dumitrescu: Predau muzică la Academia “Center Stage”, am vreo 40 de copii în grupă, şi ţin cursuri la Târgovişte, la Liceul de Muzică. M-am gândit mult până să accept. Sper să se mai nască la Târgovişte o voce precum cea a Laurei Stoica. @N_
