Cerută de către Franţa, Italia şi Suedia - susţinute de către preşedinţia belgiană a Uniunii Europene - dezbaterea asupra integrării romilor în Europa nu găseşte soluţie la Bruxelles. Pierre Lellouche, secretar de stat francez pentru afaceri europene, ceruse cu câteva săptămâni în urmă o dezbatere "urgentă" asupra "unei probleme reale de care este timpul să ne ocupăm serios, scrie publicaţia franceză Le Mond, citată de presseurop.eu.
Evocând problemele de delincvenţă ale minorilor, dar şi reţele de prostituţie şi trafic de copii, cu care Franţa este confruntată, Lellouche a pus la stâlpul infamiei fluxul de "persoane care nu doresc să se integreze", responsabilitatea ţărilor de origine ale romilor (dintre care 9 milioane au un paşaport european) sau relativa inactivitate a Comisiei de la Bruxelles care, sublinia secretarul de stat, cheltuieşte totuşi mulţi bani pentru integrarea lor. Suedia a continuat cerând "un plan de acţiune strict" prevăzut să răspundă acestei "situaţii alarmante".
Toţi ochii pe România
Alături de Bulgaria (750.000 de romi, potrivit estimărilor) şi Slovacia (500.000 de romi), România - cu 537.000 de romi în mod oficial, dar cu aproape 2 milioane în mod real - a fost ţinta principală a criticilor. Ea a promis între timp să acţioneze. A fost numit un secretar de stat însărcinat cu problema repatrierii romilor. Dar, simultan, executivul de la Bucureşti a protestat împotriva distrugerii campusurilor din Franţa ca şi a "oprobiului public" care i-a fost adresat.
Rămâne totuşi un aspect de analizat, şi anume încetineala Bucureştiului în utilizarea fondurilor europene pentru ajutorarea romilor. Iar această lentoare agasează. Şase programe, dintr-un total de 9,3 milioane de euro, sunt derulate de Agenţia Naţională pentru Romi, dar rezultatele sunt prea puţin vizibile. Soarta mizerabilă a acetei populaţii o împinge mereu spre emig