Ma uit, seara, la arestarile care asigura ratingul telejurnalelor cu aceeasi detasare cu care urmaresc ispravile politiei americane pe „Discovery".
In plin spectacol mediatic al „luptei anticoruptie", remarc mai degraba efortul invizibil facut pentru a-i convinge pe procurori sa dea drumul dosarelor decit fizionomiile care se ascund dupa umarul vreunui mascat.
Recolta bogata, ce-i drept, dupa doua-trei luni de amenintari: Iacobov, legat; Hayssam, in beci; Patriciu, chemat la „audieri"; Sechelariu, anchetat – iar, in spatele lor, armata de functionarasi anonimi inhatati ca sa defileze cu catusele la miini pe holurile Parchetelor locale. Dar scepticismul e mare, chiar daca procurorii se misca mai vioi decit in primul an de mandat al lui Constantinescu.
Oare ce ar trebui sa faca Basescu incit sa evite circul fostului sau coleg de Conventie: in definitiv, si Constantinescu crezuse ca, dupa vreo citeva arestari, va baga spaima in niste insi, care trebuie sa se fi tavalit de ris la amenintarile sale.
Declaratia lui Basescu de saptamina trecuta, in „Le Figaro", ne face sa ciulim insa urechile: presedintele anunta ca, in curind, vor intra in malaxorul Parchetului marii corupti, unii dintre ei „aflati in afara oricarei banuieli".
A doua zi insa, procurorul general anunta ca vor fi luate la bani marunti toate dosarele in care au fost anchetati si scosi basma curata cetatenii de etnie araba.
Cu alte cuvinte, tot „Hayssam" vom servi la rubrica anticoruptie si in urmatoarele saptamini. La cine sa fi facut referire Basescu atunci cind vorbea de „marii corupti", aflati „deasupra oricarei banuieli"?
Nu stiu cum va gestiona presedintele aplicarea Legii si Constitutiei intr-un sistem juridic viciat cum este al nostru.
Nu stiu cum ii va invata – de la o luna la alta – pe oamenii procurorului Am