Casele ţăranilor de la Muzeul Etnografic în aer liber din Cluj-Napoca demonstrază că, în urmă cu sute de ani, oamenii îşi construiau locuinţele astfel încât să fie luminate cât mai mult pe parcusrul zilei. În anii 2000, la un liceu din Cluj, conducerea şcolii înlocuia iluminatul şi astfel elevii erau expuşi la 700 de lucşi, de zece ori mai mult decât până atunci, pentru a se concentra mai bine la ore. Chiar şi aşa, lumina artificială este de mii de ori mai slabă decât cea venită de la Soare şi, astfel, mai nesănătoasă.
Profesorul Dorin Beu, de la Facultatea de Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice Cluj, studiază lumina şi cum ne afectează ea sănătatea. Concluziile studiului său, „Lighting and Health”, arată că, deşi avem becuri în fiecare încăpere şi le lăsam aprinse tot timpul suntem mai „primitivi” decât strămoşii noştri. Cel puţin în ceea ce priveşte expunerea la lumina naturală.
Stilul de viaţă al omului modern s-a schimbat din foarte multe puncte de vedere în ultimii o sută de ani, iar iluminatul şi implicaţiile pe care acesta le are asupra sănătăţii umane nu face excepţie.
„Avem tot mai multe ONG-uri care militează pentru dreptul oamenilor la întuneric. Studiile arată omul funcţionează după un bioritm natural, el are un ceas biologic bine stabilit. Dacă noi umplem oraşele cu lumini care fac din noapte zi şi care nu ne mai lasă să dormim, în timp s-ar putea să avem consecinţe negative”, susţine profesorul universitar Dorin Beu.
Cadrul universitar spune că, până acum o sută de ani, omul „se trezea la răsăritul Soarelui şi se culca odată cu găinile”. Stilul de viaţă modern a adus o schimbare radicală şi ne-a dat peste cap ceasul biologic. „Omul de azi nu se mai expune la lumina naturală şi foloseşte excesiv lumina artificială. Astfel, suntem pur şi simplu inundaţi de lumina clasicelor becuri şi a lămpilor florescente în locuinţe, în maşin