Siria este una dintre acele frumoase tari care au o istorie fascinanta. Daca ar fi mai pacifista si mai deschisa lumii, ar deveni probabil un paradis turistic.

Siria are o populatie educata, infrastructura destul de buna, iar sistemului bancar i-au trebuit ani de zile sa se modernizeze, dar a reusit. Pana recent, economia Siriei crestea anual cu 4-5 procente.

Dar, cu evenimentele din Egipt si Tunisia, cresterea economica a tarii a stagnat. Datele macroeconomice arata ca economia siriana este puternica. Indicatorii microeconomici insa arata ca populatia se confunta cu o rata ridicata a somajului. Coruptia este in floare, iar unii sirieni devin foarte bogati in timp ce altii raman la fel de saraci.

Siria este, potrivit Al Arabiya, o alta tara araba ce se dovedeste a fi "coapta" pentru rebeliuni si dizidenta. Spre deosebire insa de Egipt sau Tunisia, armata siriana nu este iubita de toti sirienii.

In ultimul timp chiar, relatia dintre armata si popor a devenit chiar tensionata. Ar putea armata siriana sa salveze tara, asa cum a facut cea egipteana? Putin probabil. Ceea ce inseamna ca se iveste o alta intrebare. Cine ar putea prelua puterea, in eventualitatea caderii regimului Asad? Presiunile asupra Puterii siriene sunt uriase, iar ele vin atat din exterior, cat si din interior.

Cea mai buna cale de viitor pentru Siria ar fi reformarea economiei si deschiderea catre diversitate politica. Una dintre lectiile majore pentru leadership-ul sirian ar putea fi urmatoarea: cand vine mareea, asigura-te ca toate barcile plutesc. Altfel, asteapta-te la necazuri.

O alta lectie ar fi: stavileste coruptia care iti dauneaza in relatiile cu oamenii, inainte ca acesti oameni sa se intoarca impotriva ta. Cel mai buni lideri fac eforturi sa ajute oamenii, ca pe un intreg, nu numai pe cei cu care se afla in legatura di