O viziune transilvăneană asupra „sfârşitului lumii”? Unul dintre cei mai mari savanţi ai timpurilor moderne, Johann Heinrich Alstedius, a fost, după 1629, profesor la Colegiul Academic din Alba Iulia. Cel mai mare expert mondial al timpului său în studierea Bibliei, Alstedius a fost, se pare, şi unul dintre fondatorii Fraternităţii Rozicruciene. Potrivit interpretărilor sale, Apocalipsa ar urma să aibă loc în anul 2694.
Johann Heinrich Alstedius (1588-1638), venit în Transilvania în calitate de profesor la Colegiul Academic din Alba Iulia şi de consilier al principilor ardeleni, pare să fi fost unul dintre personajele cheie ale conspiraţiei rozicruciene. Despre el se crede chiar că ar fi unul dintre autorii celui de-al doilea manifest al rozicrucienilor, Confessio fraternitatis; sau poate chiar autorul principal al acestuia. Printre apropiaţii săi se numărau nu doar personalităţi de talia principelui Mauriciu de Hessen-Kassel sau alchimistului englez Robert Fludd, ci şi Christoph Besold, apropiat al lui J. V. Andreae, figură cheie a manifestelor rozicruciene, sau Jan Amos Comenius.
Alstedius era, în acelaşi timp, unul dintre cei mai faimoşi milenarişti ai epocii. Studiul Bibliei, astrologiei şi Kabbalei l-au condus pe Alstedius la concluzia că Apocalipsa urma să se producă în anul 2694. A fost una dintre cele mai influente predicţii apocaliptice europene din toate timpurile, ea exercitând o puternică influenţă în mediile politice, confesionale, universitare, astrologice, etc. Potrivit acestei interpretări, începutul ultimului Mileniu dinaintea Apocalipsei urma să fie situat în anul 1694, fără să fie însă foarte clar dacă acest moment va fi evident pentru toată lumea, sau dacă el ar fi urmat să fie remarcat doar de către un grup restrâns de iniţiaţi avertizaţi.
Cea mai importantă lucrare a sa pe această temă a fost şi una dintre cele mai cunoscute în