Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii performează suboptimal, în România, întrucât se confruntă cu patru mari probleme: de masă critică, de dimensiune, de structură sectorială şi de rezilienţă, potrivit studiului "Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică - prezent şi perspective", realizat de CEROPE. Sursa: VLAD STĂNESCU
"Problema de masă critică este direct observabilă statistic, întrucât densitatea IMM la 1.000 locuitori în România este mult sub media europeană. Mai mult, dacă folosim analiza în plan regional şi izolăm zona Bucureşti-Ilfov ca fiind un caz particular de concentrare, datele la nivelul celorlalte regiuni oferă o imagine şi mai pesimistă. În termeni simpli, dacă nu există suficient de multe firme, nici contribuţia acestora la Valoarea Adăugată Brută/Produsul Intern Brut nu poate să fie nemaipomenită", se arată în document.
Conform acestuia, problema de dimensiune reiese din radiografia sectorului, întrucât se remarcă ponderea mai mare decât la nivel european al firmelor de mici şi foarte mici dimensiuni, majoritatea în supravieţuire, fără mari ambiţii de creştere sau sofisticare managerială.
"Această zonă volatilă de firme este responsabilă în parte şi pentru contribuţia redusă la creştere a întregului sector. Problema de rezilienţă se vede din amplitudinea reacţiei IMM la criză, precum şi din rata scăzută de supravieţuire a firmelor nou-create", potrivit CEROPE.
Avem nevoie de un ecosistem favorabil
Studiul mai spune că, în România, contribuţia cheie a întreprinderilor mici şi mijlocii la ocuparea forţei de muncă şi mai ales la creşterea economică nu poate fi realizată în lipsa unui ecosistem favorabil.
"Prin urmare, degeaba am avea o politică genială de încurajare doar a sectorului IMM, dacă nu dezvoltă întreg ecosistemul antreprenorial, cu tot cu subecosistemele sectoriale
