Gripa porcină izbucnită în Mexic se extinde vertiginos, iar îngrijorarea este justificată. Constatăm însă că se poate şi mai rău, dacă aruncăm o privire asupra celor mai severe pandemii ale istoriei. Epidemia din timpul Războiului peloponesiac este prima pandemie consemnată, descrisă de istoricul Tucidide. În 430 Î.Ch, în timpul ostilităţilor dintre Atena şi Sparta, a izbucnit o epidemie de origine necunoscută, care a ucis 30.000 de persoane (două treimi din populaţia Atenei). Majoritatea supravieţuitorilor au rămas mutilaţi.
Ciuma Antonină
Medicul grec Galen a consemnat la 165 d.Ch. o epidemie care a durat 15 ani şi a ucis cinci milioane de cetăţeni romani. Identificată ca fiind variola, boala a fost adusă de soldaţii romani din Mesopotamia şi a fost denumită Ciuma Antonină, după Marcus Aurelius Antonius, unul din cei doi împăraţi romani care i-au căzut victime.
La apogeu, boala ucidea zilnic 5.000 de persoane.În 541-542 d.Ch., în timpul lui Iustinian I, Imperiul Bizantin s-a confruntat cu o epidemie letală, care în perioada de maximă intensitate ucidea zilnic 10.000 de oameni. La final, Ciuma lui Iustinian înjumătăţise populaţia din Constantinopole.Aceasta a fost prima pandemie de ciumă bubonică, cauzată de infecţia cu agresiva bacterie “Yersinia pestis”.
Moartea Neagră
Nici una din pandemiile de ciumă bubonică nu a fost însă de intensitatea Morţii Negre (secolul al XIV-lea). Provenită din sursă necunoscută (cel mai probabil de la negustorii şi soldaţii care străbăteau rutele comerciale), Moartea Neagră s-a manifestat în trei forme - bubonică, pneumonică şi septicemică – şi a ucis 25 de milioane de persoane, un sfert din populaţia Europei la acea vreme.
În martie 1918, la finele Primului Război Mondial, un virus gripal deosebit de agresiv a fost identificat într-o tabără milita
