Guvernul a ajustat cu peste un punct procentual prognoza de creştere economică pentru următorii trei ani, avansul PIB urmând să fie sub 4%, în condiţiile în care se doreşte reducerea în continuare a deficitului bugetar, menţinerea angajărilor îngheţate în sectorul public şi recuperarea integrală a diminuărilor salariale din 2010.
Prevederile sunt incluse în Programul de convergenţă al României care este revizuit în fiecare an şi transmis la Bruxelles după ce este aprobat de Guvern.
Unul dintre elementele comune ale programelor de convergenţă de până acum, care rămâne "bătut în cuie" şi în documentul actual, este angajamentul de adoptare a monedei euro în 2015, care devine însă tot mai iluzoriu.
Spre deosebire de documentele din anii anteriori, programul de convergenţă actual nu mai include o analiză de senzitivitate a proiecţiilor bugetare pentru diferite scenarii, care iau în considerare materializarea anumitor riscuri.
Pentru anul 2013 creşterea economică este prognozată la 3,1%, faţă de 4,5% în vechiul program, iar pentru 2014 este estimat un avans al PIB de 3,6% comparativ cu 4,7% anticipat în urmă cu un an. În 2015 creşterea economică ar urma să ajungă la 3,9%, iar cererea internă ar urma să fie motorul acestor evoluţii. Deşi nu se mai întrevăd măsuri de austeritate de genul celor aplicate în 2010, la cheltuieli se va menţine o abordare prudentă tocmai pentru a consolida trendul sustenabil al finanţelor publice, se afirmă în document.
Reorganizarea ANAF este unul dintre obiectivele prioritare incluse în programul de convergenţă, numărul de administraţii financiare urmând să fie redus în 2015 la 47 de unităţi, din care 41 în ţară şi 6 în Bucureşti. În prezent funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale. Tot sub coordonarea
