Abby Miller, autoare şi mamă, a scris pentru „Huffington Post” un material în care desfiinţează cinci dintre miturile legate de travaliu şi naştere. Miller se foloseşte de experienţa personală pentru a demonta ceea ce filmele americane au construit: imaginea unui chin îngrozitor.
Însărcinată cu cel de-al doilea copil, Abby Miller povesteşte din propria experienţă cum sarcina diferă de la o femeie la alta. Convinsă şi ea, la început, de scenele de groază din filme sau de momentele de tip „Aha, este momentul”, şi-a dat seama abia la finalul sarcinii că lucrurile nu se întâmplă deloc ca în filme, de cele mai multe ori. Pentru viitoarele mame, sunt sfaturi demne de luat în seamă.
Ştii când începe travaliul. Sunt atât de mulţi factori care determină dacă este sau nu timpul să mergi la spital, inclusiv sincronizarea şi intensitatea contracţiilor trebuie să fie potrivite. Acest lucru se întâmplă între 37 şi 40 de săptămâni, dar variază de la o sarcină la alta. „Chiar şi dacă ai mai trecut printr-o sarcină, tot ţi-e greu să faci diferenţa dintre contracţii sau crampe la stomac. Mă aşteptam să fie un soi de convulsii, dar, în realitate, diferenţa între contracţii şi crampe încă nu mi-este clară”, a spus Miller.
Travaliul are loc o dată. De fapt, travaliul este un proces lung, cu multe etape. „Contracţiile devin din ce în ce mai puternice şi mai apropiate ca durată de timp, dar poţi sau nu să fii dilatată îndeajuns de mult. Filmele te fac să crezi că atunci când încep contracţiile, te urci în maşină, spre spital, unde naşti de urgenţă. În realitate, poate dura până la 24 de ore până la naştere”, explică scriitoarea.
Apa se rupe mereu. „Dacă ar fi aşa, ar fi chiar drăguţ, pentru că ai ştii că urmează să naşti şi că este momentul să mergi la spital. Dar se pare că se întâmplă în doar 10% din cazuri. Majorităţii femeilor li se întâmplă acest lucru la ceva
