Stările de deprimare şi somnul neodihnitor sunt manifestările care semnalează instalarea acestei tulburări. Afectează îndeosebi persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani şi este mai frecvent la femeile cu o activitate profesională intensă.
Deşi în aparenţă este uşor de diagnosticat, medicii atenţionează că această boală poate fi confundată cu depresia sau cu aşa-numita epuizare pe fondul căldurii, deoarece se manifestă asemănător.
Pe de o parte, persoana în cauză este lipsită de energie, nu mai prezintă niciun interes faţă de lucrurile care altădată îi făceau plăcere, este iritată tot timpul, izbucneşte uşor în plâns, toate acestea pe fondul unei stări de oboseală accentuată. Puterea scăzută de concentrare şi tulburările de memorie de scurtă durată (lapsusuri) fac dificilă îndeplinirea sarcinilor zilnice.
Pe de altă parte, sindromul oboselii cronice se manifestă şi printr-o serie de simptome fizice precum dureri musculare şi de cap. În plus, starea de apatie, care se instalează în timpul dimineţii şi care nu se diminuează pe parcursul zilei, ba mai mult, afectează capacitatea de muncă, este un alt semnal de alarmă.
Cei mai mulţi bolnavi apelează la medic doar atunci când conştientizează că starea de oboseală care persistă de mai multe săptămâni nu este doar rezultatul stresului cotidian şi nu se atenuează nici în urma îmbunătăţirii calităţii somnului.
Medicii atenţionează că persoanele care se află într-o astfel de situaţie nu ar trebui să-şi stabilească singure diagnosticul, fiind necesare investigaţii amănunţite (anamneză, teste imunologice etc.). Dacă nu se iau măsuri, există pericolul ca sindromul oboselii cronice să influenţeze în mod negativ atât viaţa personală, cât şi pe cea profesională.
Diagnosticul se stabileşte greu
În general, sindromul oboselii cronice se diagnostichează doar atunci când simptomel