De astăzi, şoferii români încep lupta cu benzinăriile şi, timp de trei zile, nu-şi vor alimenta maşinile, nemulţumiţi de preţul carburanţilor. Sociologii cred că nu va fi însă o mobilizare prea mare.

De astăzi, şoferii pornesc atacul programat la benzinării, planul fiind să nu-şi mai alimenteze maşinile timp de cel puţin trei zile. Asta după ce, zilele trecute, mulţi au ales să plătească pentru carburant cu mărunţiş. Practic, planul protestatarilor este să nu mai folosească maşinile şi nici să nu intre în vreo benzinărie. Doar în acest fel, speră şoferii, cei care conduc companiile petroliere vor înţelege că preţurile carburanţilor sunt "exagerate".

Ideea de a protesta astfel nu este inedită, fiind pusă în practică pentru prima

dată în România în aprilie 2009. Ca şi acum, şi atunci protestul a fost legat de

"atingerea adusă dreptului de a circula pe patru roţi": guvernul introdusese taxa de primă înmatriculare.

Iar sociologii au o explicaţie pentru felul în care, indiferent de vârstă şi de statut social, românii reuşesc să se mobilizeze pentru a protesta doar când vine vorba despre maşină: ai noştri valorizează maşina, care reprezintă un lucru ce ţine de standardul lor de viaţă. Şi, pe vremuri de criză, sunt dispuşi să renunţe la multe alte bunuri, nu şi la maşină.

"Maşina, un lucru care ţine de standardul de viaţă"

Deşi, în ultimele săptămâni au circulat mesaje mobilizatoare, care-i îndeamnă pe şoferi să participe la protest, sociologul Alfred Bulai este sceptic în privinţa participării acestora la "boicotarea" companiilor petroliere.

"Nu cred că va fi o mobilizare mare, deranjul va fi mult mai mare. 100 de oameni adunaţi în Piaţa Victoriei nu înseamnă ceva, dar 100 de maşini lăsate acolo pot bloca traficul", spune Bulai. Asta, în contextul în care maşinile sunt bunuri pe care românii le v