Ce se intimpla acum in PSD se dovedeste a fi molipsitor si pentru celelalte partide. Cum da caldura, cum ies politicienii de la hibernare, cu ginduri mari sa scuture cojoacele partidelor de purici si praf, sa scape de izul de invechit si sa recapete stralucirea avuta inainte de Craciun, cind bilanturile si urarile i-au facut pe toti sa zimbeasca. Cum e si normal, ochii tuturor sint atintiti la PSD, mai ales ca e singura formatiune care cuprinde tot ce nu e de dreapta pe scena politica. Si e si cel mai mare partid de opozitie. De-a lungul anilor i s-au agatat insa o multime de tinichele de coada, astfel ca orice miscare se lasa acum mai degraba cu zgomot, decit cu fapte concrete. Trebuie facut ceva - si toata lumea e de acord cu asta, doar ca pina si acest indemn mobilizator e, pina una-alta, tot un fel de zgomot; faptele ar putea aparea la congresul programat sa aiba loc pe 20 februarie. Calca PDL pe urmele PSD? Vazut mai degraba ca partid prezidential decit ca o formatiune politica avind o doctrina clar definita, PDL a ajuns si el la rascruce: se innoieste si altfel decit la guvernare sau e suficient ca se afla la putere? Provocarea vine de la mai multi lideri, incurajati de anuntul facut de presedintele Emil Boc privind necesitatea unui congres la primavara. Insa, spre deosebire de cei trei sau patru aspiranti la sefia PSD - unde, e drept, ziua schimbarii vine peste mai putin de o luna , la PDL se vorbeste deja de o candidatura unica, cea a lui Boc. Dar cine ar putea sa-i ia locul, dupa ce insusi seful statului, Traian Basescu, l-a laudat? In concluzie, ce se poate schimba in curtea democrat-liberala e doar organizarea (pe ici pe colo) si citeva reguli de functionare. Accent s-ar putea pune pe rescrierea doctrinei, eventual si pe o schimbare de fatada - cu nume si sigle noi. In rest, daca lucrurile merg bine si asa, de ce sa se umble la ele? Pina la urmatoarele ale