Furturile au neutralizat in mare masura sistemele de irigatii In ultimele zile, la nivelul solului brailean s-au inregistrat peste 60 de grade Celsius, la soare. Arsita incinge pamintul si pirjoleste culturile agricole. Deficitul de umiditate atinge, in medie, 900 metri cubi de apa la hectar. Stergindu-si din minut in minut broboanele de sudoare de pe frunte, agricultorul priveste spre albastrul senin al cerului, gindindu-se cit de bine i-ar prinde o ploaie bogata. Apoi isi coboara ochii spre canalul de irigatii de alaturi, visind la cum ar fi daca ar avea citeva zeci de aspersoare care sa ii ude cimpul. Pe urma, agricultorul isi sterge iar naduseala de pe frunte si priveste cum culturile i se ofilesc sub dogoarea soarelui. Chiar de-ar vrea sa irige, chiar daca ar avea cei 580.000 lei care li se cer pentru mia de metri cubi de apa livrata in cimp, cei mai multi agricultori braileni n-au cum sa-si ude paminturile. S-a tot spus, ziarul nostru a mai scris, iar acum o repetam: halul in care a ajuns sistemul de irigatii din cauza furturilor e de necrezut. Ca sa avem o imagine cit mai exacta a situatiei, Ioan Ghelase, directorul Societatii Nationale "Imbunatatiri Funciare" SA, filiala Braila, ne-a pus la dispozitie citeva cifre. Astfel, am aflat ca, daca in anul 1990, pina la desfiintarea CAP-urilor, se aflau in evidenta institutiilor abilitate din judetul nostru mai mult de 15.000 aripi de udare, in prezent se mai stie de existenta a doar 5.300 de astfel de coloane formate din tevi de aluminiu. Mai mult decit atit, judetul Braila mai dispune doar de 10 motopompe, din 6000 cite avea in 1990. Din 254 de statii de pompare, 28 au fost scoase din uz din cauza jafurilor. La ora actuala, doar 812 de aripi de udare sint in functiune, cele mai multe asemenea instalatii aflindu-se in posesia unor foste IAS care nici nu le folosesc, nici nu le pun la dispozitia agricultorilor ce au