Si ca lucrurile sa se complice definitiv, ramine sa consemnam semnalele de alarma trase vizavi de faptul ca foamea de biocombustibili nu produce doar foame, ci ar putea fi un pericol chiar si pentru mediu Intorcindu-ma miercuri de la Bucuresti, am cumparat citeva ziare ca sa am ce citi pe drum. Intrucit de dimineata, in drum spre capitala, citisem deja trei din cotidianele care se dau gratis spre lectura in intercity (Adevarul, Gandul si Evenimentul zilei - care, ce-i drept, erau de alaltaieri), seara am luat din gara Romania libera, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Gazeta sporturilor si Cotidianul. Intimplarea face ca in ziarul din urma, doua articole tratau - exclusiv sau partial - aceeasi tema: comentariul "Revoltele foamei" al analistului Cristian Pirvulescu si editorialul "Criza si spectrul foamei" al redactorului de la sectia economie Daniel Oanta. Dupa lectura celor doua texte, am ramas lejer nedumerit: cum se poate, ma-ntrebam, ca in nici unul din cele doua articole sa aflu un raspuns cit de cit lamuritor la intrebarea "de ce?"? Scrie dl. Pirvulescu: "Nu doar noi, ci intreaga lume, dominata de modelul economic neoliberal, a fost surprinsa de ultimele revolte ale foamei. Conform teoriei, asa ceva nu ar fi trebuit sa se intimple. Piata ar fi trebuit sa regleze schimbul astfel incit toata lumea sa profite. Dar nu asa au stat lucrurile si, saptamina trecuta, se consemnau deja violente produse de foamete in 37 de tari. Iar fenomenul pare abia la inceput. Revoltele se intind de la un continent la altul". Urmeaza o trecere-n revista a citorva situatii de criza provocate de foamete. Intrebindu-se de explicatia pentru aceasta situatie, comentatorul politic invitat al "Cotidianului" recurge la statisticile ONU: "pretul mediu al alimentelor a crescut cu 40% in asa-zisele tari ale Lumii a Treia si astfel zeci de milioane de oameni au plonjat in cea mai crunta mi