Creșterea economică poate fi de 4,4%, dacă se respectă regulile. Sursa: CODRIN PRISECARU

Noile reguli fiscale ale Uniunii Europene nu sunt un panaceu pentru criza datoriilor, spun economiştii români.

În primă instanţă, acestea ridică autorităţilor multe provocări, iar structura bugetului României va fi greu de adaptat noilor cerinţe.

Spre exemplu, rămâne de văzut cum putem aduce bani la buget, pentru a respecta limita de deficit structural de 0,5% din PIB.

Pe de altă parte, "cum pot fi strunite cheltuielile - este suficient pentru asta controlul salariilor?", se întreabă economistul Daniel Dăianu.

Totodată, tratatul impune criterii stricte în privinţa deficitului bugetar şi datoriei publice, dar lasă oarecum liberă calea datoriei private.

"Controlul datoriei publice poate fi dat peste cap de îndatorarea sectorului bancar şi îndatorarea privată", a spus Dăianu.

Plusurile noii ordini

Însă, nu trebuie trecute cu vederea atuurile noului tratat. Bine folosite, avantajele pe care acesta le conferă României pot conduce la o creştere a PIBului potenţial până la 4,4%, spune economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

Aderarea României la Tratat şi participarea la Fondul de salvare va însemna şi obligaţia constituirii unor garanţii la Banca Centrală Europeană, dar şi avantajul participării la aceste fonduri, a explicat acesta.

Pe de altă parte, odată cu tratatul, vine şi avantajul disciplinei monetare.

OBLIGAŢII

Ce angajamente ne asumăm

Statul semnatar îşi asumă o poziţie bugetară echilibrată sau excedentară şi un deficit bugetar structural de maxim 0,5% PIB. Dacă datoria publică este sub 60% din PIB, atunci pragul minim poate urca la 1%.

Statul care nu îndeplineşte acest criteriu, va fi obligat să aplice mecanisme de corecţie. Dacă nu se redresează, atunci va primi sancţiuni de 0,1% din PIB.

Prin semnarea