E destul de greu sa fixezi, in cateva fraze, fabuloasa diversitate a Targului de Carte de la Frankfurt - care numara, la aceasta editie, 2.809 expozanti germani, 3.882 expozanti din alte tari, peste 350.000 de titluri si se intinde pe o suprafata de peste 160.000 de metri patrati. Cat de mare poate fi capacitatea de sintetizare a editorului corespondent care bate cu pasul uriasele sali de pe mai multe nivele sau merge de la una la alta pe nesfarsite benzi rulante? Privind in ansamblu lucrurile, esti aproape timorat de gigantismul acestei manifestari, care a devenit, in timp, cel mai important targ de profil din lume si s-a dezvoltat, de la an la an, pe orizontala si pe interfata cu pietele de carte din sute de tari. E vorba despre o adevarata industrie, de o afacere in domeniul respectiv: am subliniat acesti termeni anume pentru ca ei se regasesc in cele mai multe dintre materialele si interventiile organizatorilor. Targul este, de altfel, deschis publicului numai sambata si duminica, zile in care se si pot vinde/ cumpara carti. Imaginea-cheie de pana acum nu este asadar aceea a cozilor iubitorilor de carte in dreptul cate unui stand, ci a editorilor, agentilor, traducatorilor forfotind prin toate punctele uriaselor sali, in cautare de contacte si contracte reciproc avantajoase. Din aceasta frenetica si freatica activitate, si nu numai din rafturile pline cu carti la vedere, se nasc abundenta editoriala si previzibila bucurie a cititorilor. Ei pot fi siguri ca, orice le va dori inima, vor gasi in uriasul Eldorado de la Frankfurt. Miile de standuri, individuale si colective, nationale si trans-nationale, reprezinta tot atatea ferestre deschise catre inumerabile depozite de carti. Targul de fata imi pare, in primul rand, o uriasa baza de date, din care iti poti desprinde firul dorit de lectura si cunoastere. Aceasta, in calitate de simplu cititor. Ca editor, efortul es