Vasile Salaru Traian Basescu a facut o miscare desteapta ordonand contopirea PD si PLD. Principalul motiv cred ca-l reprezinta stergerea urmelor compromitatoare ale trecutului fesenisto-comunist al democratilor ce si-au pastrat prea mult trandafirul drept sigla, cu reverberatii atat pe plan extern cat si pe plan intern. Unirea cu liberali pur sange (si nu ma refer aici la Theodor Stolojan) este menita sa legitimeze in Europa un partid de centru-dreapta care nu mai are, precum PD, un trecut inradacinat in Internationala Socialista. Si in tara, peste cativa ani, se va vorbi doar de PDL, uitandu-se originile noului partid. Din perspectiva politica imediata, mutarea este mai mult decat inspirata intrucat democratii nu mai aveau potential de crestere. Pe de alta parte, in ipoteza ajungerii la putere, izvorul de cadre al Partidului Democrat era prea sarac, iar rezultatele ar fi fost catastrofale. Ganditi-va doar la Iasi, ce capital imens de imagine, competenta si expertiza aduc universitarii Oprea, Cocris sau Spanu. Ce-si poate dori mai mult noul partid decat polarizarea mediului universitar si a celui de afaceri ?
In tribuna oficiala a stadionului din dealul Copoului, alaturi de primarul social-democrat Nichita, bat pariu ca se vor vedea tot mai putini oameni de afaceri pana la alegerile locale din vara.
Cu siguranta ca multi membri ai celor doua partide ce au renuntat la identitate vor avea de pierdut functii si li se va devoala incompetenta, dar castigul celorlalti si al comunitatii va fi cu mult mai important.
Partidul prezidential, inca de la nastere, da cu siguranta de gandit competitorilor politici. E nevoie de o reactie rapida a acestora atat pentru fidelizarea membrilor cu functii in administratiile locale, cat si in creionarea si aplicarea unei strategii capabile sa tina piept tavalugului PDL in 2008. E lucrul pe care trebuie sa
