Creşterea demografică şi a necesităţilor de locuire, volumul actual al construcţiilor de locuinţe care reprezintă şi cea mai importantă pârghie de creştere economică, toate acestea ne fac să ne punem întrebări asupra impactului cu mediul şi chiar a vieţilor noastre. În acest scop ne-am adresat unui foarte bun cunoscător al materialelor pentru construcţii, ing. Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România.

Cum a apărut noţiunea de casă şi, legat de aceasta, de confort?

Funcţională în anumite condiţii de mediu-presiune, temperatură, umiditate, specia umană s-a dezvoltat în arealurile ce ofereau aceste condiţii până în momentul în care evoluţia demografică a determinat o creştere masivă a numărului de indivizi. Extinderea speciei continuând la scară planetară a determinat întâlnirea a cu totul alte condiţii de mediu şi implicit a necesităţii de protecţie. De aici mai departe, în timp, urmează crearea mediilor artificiale de locuit şi am putea spune chiar şi apariţia noţiunii de confort în sensul în care mediul artificial corespunde „parametrilor optimiº ai speciei. Confortul include în definirea sa şi noţiuni estetice sau utilitare, acestea fiind cele care dau „valoare adăugatăº şi fac diferenţa între o vizuină şi o locuinţă.

Care a fost evoluţia materialelor pentru construcţii?

Necesitatea a reprezentat primul factor ce a determinat apariţia locuinţelor. În baza acestuia a început evoluţia materialelor pentru construcţii aşa cum le ştim astăzi şi aşa cum sunt foarte bine definite chiar şi în legea care guvernează existenţa şi utilizarea lor - „materiale care sunt înglobate într-o construcţie pe toată durata de viaţă a acesteia" - Directiva 89/106 CE.

Până să se ajungă la o asemenea definiţie au fost necesari însă mai mult de 10.000 ani de observaţii, încercări, chiar şi eşecuri, p