Gary Greenberg este psihoterapeut şi autor al mai multor cărţi în care denunţă confuzia existentă în rândul specialiştilor cu privire la diagnosticarea afecţiunilor psihice.

Greenberg, care scrie pentru „The New Yorker“ sau „The New York Times“ a acordat un interviu site-ului „The Atlantic“, în care vorbeşte despre aspectele mai puţin cunoscute ale acestei profesii.

În contextul în care, pe 22 mai, Asociaţia Americană de Psihiatrie va publica un nou manual în care prezintă o clasificare a tulburărilor psihice şi a criteriilor care le diferenţiază, Greenberg a arătat că „nimeni nu poate defini“ o afecţiune psihică şi a explicat care sunt motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie.

Spre finalul secolului al XIX-lea, a precizat el, psihiatrii se temeau că domeniul lor este prea puţin recunoscut, în condiţiile în care pentru celelalte tipuri de boli existau criterii clare care le diferenţiau. În momentul în care Guvernul le-a cerut să furnizeze o serie de statistici referitoare la numărul persoanelor care sufereau de tulburări psihice, specialiştii au folosit asta ca pe o „oportunitate pentru a-şi întări credibilitatea“, arată Greenberg.

„Psihiatria se afla în criză în anii 1970, din cauza întrebărilor precum: «ce este o afecţiune psihică?» sau «ce boli psihice există?». Unul dintre primele lucruri pe care le-au încercat a fost să arate că nicio afecţiune psihică nu se încadra în definiţia bolii. (...) Au creat, aşadar, o categorie numită «tulburare». Este un instrument retoric. Ca şi cum ar spune: «e un fel de boală», dar nu o numesc boală, deoarece alţi doctori i-ar ataca, întrebând: «şi unde sunt analizele»?“.

Modul în care s-a stabilit tabloul clinic al unei boli psihice, arată el, este irelevant: „este ca şi cum ai folosi harta lunii pentru a te orienta în Rusia“.

Problemele, spune Greenberg, apar în momentul în care medici