În centrul Iaşiului, pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 6, se află în renovare de peste doi ani un monument istoric – o clădire trainică, cu o istorie groaznică. Ridicată prin eforturile cărturarului Garabet Ibrăileanu, la începutul secolului trecut, imobilul a fost, timp de aproape un deceniu, sediul reputatei reviste Viaţa Românească. Înfiinţată în 1906, publicaţia, a cărei direcţie poporanistă a fost imprimată de Ibrăileanu, a adunat în paginile sale semnăturile prestigioase ale lui I.L. Caragiale, Octavian Goga, Alexandru Vlahuţă, E. Lovinescu, Al. Philippide, George Topîrceanu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Demostene Botez, Otilia Cazimir, Hortensia Papadat-Bengescu, Ioan Slavici, Lucian Blaga, George Coşbuc, Iorgu Iordan, Petre Andrei sau Tudor Vianu. După 1930, activitatea revistei s-a mutat la Bucureşti, Ibrăileanu vînzînd clădirea autorităţilor locale. O placă amplasată pe faţa imobilului aminteşte de efervescenţa culturală care a existat aici la începutul secolului al XX-lea.

DE ACELASI AUTOR Clopotniţa Bisericii Sf. Spiridon din Iaşi Mărirea şi decăderea Hanului Trei Sarmale Biserică din vremea lui Vasile Lupu, renovată din fonduri europene Iaşi: mari şantiere descoperă mari vestigii arheologice Autorităţile locale au decis ulterior instalarea în imobil a Chesturii de poliţie. De această instituţie se leagă unul dintre cele mai triste momente din istoria Iaşiului, pogromul din iunie 1941, dată la care au fost ucişi, de către soldaţi români şi germani, dar şi de către localnici, aproximativ 13.000 de evrei, unele estimări indicînd 4000 de morţi, iar altele – 14.000. Curtea Chesturii, care arată aproape la fel şi astăzi, a fost locul unde au fost aduşi sute de evrei, foarte mulţi fiind bătuţi, torturaţi şi ucişi. O tentativă de evadare a unora dintre ei a fost înăbuşită sîngeros. Tot victimele pogromului au fost puse apoi