În Vinerea Mare, numită în popor şi Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, Iisus a fost răstignit pe cruce. De aceea, ziua aceasta este destinată reculegerii în biserică şi ultimelor pregătiri pentru Sărbătoarea sfântă a Învierii. Ce ne permite tradiţia să mai facem în casă azi şi mâine şi ce nu? În Vinerea Mare, numită în popor şi Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, Iisus a fost răstignit pe cruce. De aceea, ziua aceasta este destinată reculegerii în biserică şi ultimelor pregătiri pentru Sărbătoarea sfântă a Învierii. Ce ne permite tradiţia să mai facem în casă azi şi mâine şi ce nu?
Vinerea Mare este penultima zi de post (cei mai pioşi ţin chiar post negru până la apusul soarelui) şi ultima în care creştinii nu trebuie să consume vin şi untdelemn (această interdicţie a fost valabilă şi pentru primele două zile din post).
Conform tradiţiei, în Vinerea Neagră nu se coase, nu se toarce, nu se spală, nu se face curăţenie în casă şi nu se coace pâine (cei mai superstiţioşi cred cu tărie că acela care se abate de la aceste reguli îşi va pierde vederea).
De asemenea, nu este bine să prepari borş, pentru că “vine necuratul şi ţi-l strică”. Iar cei care lucrează ogorul nu e bine să semene nimic, fiindcă tot ce se pune în pământ în această zi se usucă sau e fără rod (aviz şi orăşenilor care se gândesc să sădească plante în grădină).
În unele zone, tradiţia cere ca ouăle să se vopsească joi, iar cozonacul să se coacă joi sau sâmbătă, înaintea Învierii. În altele (Oltenia şi Bistriţa, de exemplu), ritualul este exact pe dos: se fac ouă roşii chiar în Vinerea Mare.
Specialiştii în folclor au o a treia variantă: dacă vrem că respectăm credinţele populare din zorii creştinismului, trebuie să coacem cozonacul şi pasca chiar azi, în Vinerea Neagră. Iar dacă nu am vopsit ouăle joi, o mai putem face doar mâine.
Cele mai “liberale” par a fi gospodinele
