Născută în Valea Jiului, Maria Berci spune despre dânsa că a fost şi este o fire puternică, bărbătoasă, calităţi care au făcut-o să răzbească în viaţă şi să crească aşa cum se cuvine doi băieţi. Maria Berci a avut o copilăprie nefericită. Părinţii nu i-au putut oferi prea multe, tatăl era miner, iar mama casnică. „În Valea Jiului, minerii, când luau salariul, mergeau la crâşmă şi-şi beau banii acolo. Aşa a făcut şi tatăl meu“, îşi aduce aminte cu tristeţe Maria Berci. Pe când era adolescentă, îşi dorea foarte mult să termine un liceu şi apoi să dea la Drept, să ajungă avocat, simţea că are înclinaţii spre această profesie, dar situaţia financiară a părinţilor nu i-a permis să-şi îndeplinească acest vis. „Văzând că ai mei nu mă pot ajuta cu nimic, în anul 1972 mi-am luat lumea în cap şi am plecat la Sibiu, acolo unde am făcut şcoala de şoferi profesionişti“, povesteşte Maria Berci.
A bătut un client cu intenţii rele
După terminarea şcolii, a plecat la Bistriţa unde s-a angajat taximetristă. A lucrat ca şofer pe taxi 22 de ani, perioadă de care îşi aduce aminte cu mare plăcere. „Munca de taximetrist e o muncă grea, bărbătească, dar mie mi s-a potrivit, mi-a plăcut. Pe atunci erau în Bistriţa, ca de altfel în toate localităţile urbane de provincie, doar cinci taximetre, aşa prevedea legea. Lucram doi pe o maşină, în ture de zi şi de noapte“, spune Maria Berci. Îşi aminteşte că a avut şi probleme cu anumiţi clienţi. Ne povesteşte, cu un umor aparte: „Am fost atacată de câteva ori, au fost clienţi care au vrut să mă lovească, pentru a-mi lua banii sau să-mi ia maşina, iar alţii nu au vrut să-mi plătească. Ţin minte că un client un pic turmentat mi-a făcut comanda să-l duc pe o stradă lăturalnică. Am simţit că are intenţii rele şi am refuzat. În acel moment a sărit pe mine, dar nu m-am lăsat. L-am bătut, i-am luat portmoneul de la piept, cu to
