Combinaţia dintre salariile mici şi preţurile carburanţilor apropiate de media europeană plasează românii printre cetăţenii UE cu cea mai scăzută mobilitate. Astfel, un român care este remunerat cu un salariu minim(echivalentul a 141,6 euro) poate cumpăra cu întregul venit numai 122 de litri de benzină, potrivit calculelor gândul. O cantitate insuficientă pentru a parcurge distanţa dintre Bucureşti şi Roma, cu o maşină al cărui consum mediu este de zece litri la suta de kilometri. Un polonez, căruia statul îi garantează un salariu minim de 320,8 euro(din care poate cumpăra 258 de litri de benzină), parcurge acelaşi itinerariu dus, dar şi întors.
Statul, marele beneficiar al măririlor de preţ Protestele firave ale consumatorilor români şi cele anunţate ale transportatorilor se lovesc însă de un zid. Reprezentanţii companiilor petroliere declară deschis că scopul oricărei societăţi comerciale este profitul, iar statul, care se erijează formal în campionul cetăţenilor, are doar de câştigat din majorările de preţ. Numai anul trecut bugetul a beneficiat de încasări de cel puţin 3,5 miliarde de euro din vânzarea de carburanţi, conform estimărilor gândul. Calculele s-au bazat pe un preţ mediu anual de 4,4 lei pe litru atât la benzină, cât şi la motorină, ţinând cont că piaţa carburanţilor a fost de circa 5,5 milioane de tone anul trecut (în scădere cu 10% faţă de 2009) şi că o tonă de benzină echivalează cu 1.325 litri, în timp ce una de motorină cu 1.190 de litri. Astfel, în 2010, aproape 10% din veniturile totale ale statului au provenit din vânzarea de carburanţi, atât prin încasarea accizelor aferente, a TVA, cât şi a taxei de drum. De-a lungul anului trecut, preţul carburanţilor a înregistrat un avans de 15%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Combinaţia dintre salariile mici şi preţurile carburanţilor apropiate de media eu