Noua politică europeană pentru romi este dezamăgitoare şi lasă statele membre să gestioneze singure problema discriminării acestei minorităţi, în condiţiile în care unele capitale, precum Budapesta, nu demonstrează că ar dori acest lucru, spun activişti antidiscrimanare, citaţi de Euobserver.
"Suntem dezamăgiţi că noul cadru european nu instituie o abordare concertată a discriminării romilor. Ea vorbeşte doar despre modul în care statele membre trebuie să recurgă la proiecte de includere socială", spune Matthias Verhelst, reprezentant al Roma Grassroots Organisation Network.
Comisia Europeană nu îşi asuma decât rolul de a indica statele în care nu există suficiente programe de includere socială, în condiţiile în care din aproape 27 de miliarde de euro disponibili, ţările UE nu au alocat până acum decât 100 de milioane de euro acestui proces. "Nu este un concurs de frumuseţe", a spus comisarul pentru Justiţie Viviane Reding, atunci când a fost întrebată care sunt ţările codaşe in acest clasament. "Este vorba de rezolvarea unor probleme, iar problemele sunt diferite în Bulgaria, unde există sute de mii de romi, faţă de Luxemburg, unde nu sunt decât câteva sute". Reding a mai spus că doar 42% dintre romi termină şcoala primară, în timp ce media UE este de 97%, în condiţiile în care populaţia romă este tânără, cu o medie de vârstă de 25 de ani, faţă de 40 de ani-media europeană.
Activiştii citaţi de Euobserver şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Ungraia, unde au loc marşuri cu făclii ale extremiştilor prin ghetourile romilor, iar guvernul acceptă discursul extremist al partidului Jobbik.
Declaraţiile au fost făcute imediat după lansarea Cadrului European pentru Strategiile Naţionale de Integrare a Romilor, care cere statelor membre să depună strategii naţionale pentru romi, până la finalul lui 2011. Proiectele vor fi cofinanţate din
