Potrivit articolului 88 din Constituţie, „Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii“. Una dintre principalele probleme ale naţiunii din acest moment o reprezintă Relaţia României cu Uniunea Europeană.
Însufleţit de acest Adevăr, Traian Băsescu a adresat marţi, 12 martie 2013, un Mesaj Parlamentului (în varianta sa de strînsură după scrutinul din 9 decembrie 2012) avînd drept scop, printre altele, să-i avertizeze pe deputaţi şi senatori, dar şi pe ştabii USL, că vorbele împotriva Occidentului, cu care ei se joacă mai ceva decît puradeii de pe vremuri cu beţigaşul în ţărînă, pot crea în România o atmosferă care, în ultim instanţă, se va întoarce împotriva lor cînd vor dori să concretizeze o directivă europeană mai puţin populistă.
De ceva timp, Traian Băsescu distinge între interviuri, declaraţii mai mult sau mai puţin grăbite şi Documente socotite a fi pentru viitor.
Mesajul, postat pe site-ul Preşedinţiei, e un astfel de Document:
Bun, solid, astfel întocmit încît istoricii să vadă în el un moment al deja epocii Băsescu (10 ani neîntrerupţi de Preşedinţie).
Cei care se aşteptau ca maşinile de tocat ştevia zisă şi ştiri (televiziunile), precum şi site-urile, tot mai multe, pentru că a face un site azi e mai uşor decît a face o bezea, se vor ocupa de conţinutul Mesajului sau măcar de Traian Băsesscu s-au înşelat amarnic.
Şedinţa comună de prezentare a Mesajului, teoretic, moment de răscruce al începutului de an şi, dacă ne gîndim la conţinutul textului, esenţial pentru politica externă a României, a fost redusă în emisiunile informative şi în oalele de vorbe puse la fiert, numite talk-show-uri, la chestiunea de senzaţie:
Absenţa liberalilor!
Că PNL a decis să chiulească motivat politic de la şedinţă n-ar fi fost, în sine, cine ştie ce ştire. Oricum n-ar fi depăş
