Firmele doljene de consultanţă în proiecte pe fonduri europene sau de stat nu sunt clasificate după seriozitate. De multe ori se întâmplă ca banul public să fie cheltuit pentru a face „curăţenie“ ca unele proiecte întocmite heirupistic de particulari să fie aprobate.

Consultanţa în domeniul proiectelor finanţate prin fonduri europene sau de la guvern este descrisă drept o chestiune „sensibilă“ în ceea ce priveşte firmele din acest segment de activitate. Motivul este simplu: unele dintre acestea întocmesc proiecte de calitate, care primesc punctaj mare, şi sunt aprobate, altele se concentrează pe cantitate, însă nimeni nu poate oferi certitudini privind firmele serioase şi cele neserioase. În cel mai bun caz, sunt oferite sfaturi.

„În ceea ce priveşte proiectele, din punct de vedere numeric stăm bine. Din punct de vedere al calităţii proiectelor, rămâne de văzut. Nu pot să garantez pentru seriozitatea altora, iar dacă mă întrebaţi ce-i spun unui primar, spre exemplu, care întreabă despre firma de consultanţă cu care să lucreze, răspunsul este invariabil acelaşi: va trebui să facă licitaţie, conform legii. Noi facem încercări de a-i ajuta pe cei care ne caută, dar mai mult cu sfaturi“, a explicat Marilena Bogheanu, directoarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia.

Cum se descurcă primarii doljeni? Câteva exemple: Sorin Voinea, primarul comunei Negoi, a declarat că, în ceea ce priveşte un proiect pe Ordonanţa nr. 7 privind dezvoltarea infrastructurii în mediul rural, a întocmit documentaţia şi a depus-o fără sprijinul unei firme de consultanţă. Nicu Tabacu, primarul din comuna Vârvoru de Jos, nu a mai apelat la consultanţă, nemulţumit de o experienţă din anii trecuţi. „Am lucrat la început, după care am renunţat la firmele de consultanţă şi le-am cerut proiectanţilor cu care fac proiectul tehnic să colaborăm şi la întocmirea cererii