Scandalul Bastroe a luat o turnura neasteptata. Intr-un document intitulat "Plan comun de actiune intre Uniunea Europeana si Ucraina", se propune, la capitolul "participarea activa a celor doua parti Scandalul Bastroe a luat o turnura neasteptata. Intr-un document intitulat "Plan comun de actiune intre Uniunea Europeana si Ucraina", se propune, la capitolul "participarea activa a celor doua parti la promovarea Dunarii in scopul folosirii intregului ei potential ca una din coloanele vertebrale ale transportului pe caile navigabile interioare europene". In limbaj diplomatic, aceasta ar insemna ca statului vecin ii este permisa rezolvarea, spre propriul beneficiu, a vechiului diferend cu Romania privind dragarea canalului Bastroe. In prezent, Ucraina nu detine canale navigabile pe Dunare (bratul Chilia fiind doar partial navigabil, fara iesire la Marea Neagra), drept pentru care folosea canalul romanesc Sulina. Orice implicare a Ucrainei in "transportul pe cai navigabile europene" nu poate insemna decat un acord din partea UE pentru construirea canalului Bastroe. Surse apropiate proiectului sustin chiar ca Ucraina ar fi obtinut deja din partea UE fonduri pentru acest proiect, acordul cu UE prevazand si finantarea obiectivelor comune. Prin urmare, paragraful inserat in documentul oficial pune intr-o alta lumina lucrarile Comisiei de ancheta, intrunita pentru a discuta cazul Bastroe si prezidata de un reprezentant al Uniunii Europene. Conventia ESPOO, ratificata atat de Romania, cat si de Ucraina, stabileste ca partile semnatare sunt obligate sa se consulte cu tarile vecine in cazul unor proiecte care au impact asupra mediului (precum s-a intamplat si in cazul Rosia Montana, serios criticat de UE) . In luna ianuarie a.c. a avut loc la Geneva prima intrunire a acestei comisii, unde s-a cerut Kievului studiul de impact asupra mediului in ceea ce priveste reamenajarea ace