Delegatia condusa de generalul Henry Obering, seful Agentiei americane de aparare antiracheta, vrea sa risipeasca temerile legate de ambitiosul proiect al SUA, care a atras nu doar opozitia inversunata a Rusiei, ci si scepticismul unei bune parti a opiniei publice europene.
Elemente ale scutului exista deja in SUA, Marea Britanie si Groenlanda, iar Washingtonul negociaza pe baze bilaterale extinderea sa in Polonia si Cehia. Numai ca tara invocata cel mai des in discutiile purtate de emisarii americani cu interlocutorii europeni nu a fost nici Polonia, nici Cehia, ci Rusia.
Daca la Kiev acest lucru este de inteles, la Berlin si Paris se poate observa mai vechea preocupare de a nu zgandari Moscova, fie ca e vorba de energie sau de rachete. Inca inainte ca delegatia SUA sa paseasca pe pamant european, presedintele francez, Jacques Chirac, aprecia ca scutul antiracheta, care nemultumeste Rusia, risca sa favorizeze "noi falii de diviziune in Europa si intoarcerea la o ordine mondiala depasita". Iar cancelarul german Angela Merkel, pronuntandu-se in favoarea unei "discutii deschise" cu Moscova, estima ca dezbaterea despre oportunitatea scutului trebuie sa se mute la NATO.
Dar nici la NATO ideea scutului nu este primita cu ovatii. Desi convins ca Europa are nevoie de un sistem de aparare antiracheta, secretarul general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, declara pentru Financial Times ca proiectul american ar acoperi doar unele dintre statele membre si risca sa provoace disensiuni in cadrul NATO. "Nu poate exista o liga A si o liga B in materie de aparare antiracheta", considera Scheffer. El a sugerat ca sistemul american antiracheta sa fie completat printr-un sistem de aparare european care sa devina operational in jurul anului 2010. Delegatia condusa de generalul Henry Obering, seful Agentiei americane de aparare antiracheta, vrea sa risipeasca temerile leg
