Ştire, Marea Britanie: Suverana Elisabeta a II-a este adînc îndurerată la aflarea veştii decesului fostului Prim Ministru, Margaret Thatcher. Pe străzi, au ieşit oameni să dănţuiască şi să hulească, la aflarea aceleiaşi veşti!
Ce legătură poate fi între mentalităţile care au generat proverbul latin, norma respectului faţă de memoria celor duşi de pe acest tărîm, şi mentalităţile care au animat acele grupuri de supuşi ai Majestăţii Sale? Ai putea crede că spaţiul britanic nu a fost niciodată civilizat de romani, ori că urmele acelei culturi s-au şters sub apăsarea unui ev întunecat, înstăpînit definitiv asupra trufaşei insule! Şi totuşi, acolo s-au născut, au creat, Shakespeare, Marlow, Morus şi, ulterior, întreaga pleaiadă de creatori ai ştiinţei moderne, începînd cu Newton. Prostia, răutatea, micimea de suflet şi morală se globalizează, însă, nu doar de ieri de azi, ci de cînd lumea politicii este mîncată pe dinlăuntru de cancerul puterii absolute!
Adevărul despre uriaşa moştenire lăsată britanicilor de Margaret Thatcher se află, undeva, între cele două atitudini: respect pios şi vehementă contestare.
Este, înainte de toate, un adevăr tragic, pentru că a fost dat unei femei să se zidească într-un mit pentru a putea ridica poate pentru ultima dată destinul Marii Britanii, fie şi numai pentru o secundă istorică, la înălţimea Politicii cu majuscule. Iar această lucrare s-a săvîrşit într-o societate în care şi astăzi politica are doar genul masculin. Un mit sub greutatea căruia viaţa şi destinul omului Margaret Thatcher s-au dizolvat, pur şi simplu. Este un adevăr foarte greu de digerat, mai ales de către clasa politică actuală şi de noua "populaţie" de zombii care se tem, la propriu, de invazia "românilor şi a bulgarilor", pentru care realitatea este chiar mizeria vomitată ieri la ultimul talk show tv, de succes, reluată apoi de un "politician de s
