Mai multe patologii, in special cele cardiace si respiratorii, ii afecteaza mai des pe oameni in timpul sezonului de iarna, afirma cercetatorii francezi. Supramortalitatea hibernala reprezinta un fapt epidemiologic bine stabilit. In 2006, un studiu estima la 15.000 numarul deceselor suplimentare care se produc in fiecare an pe timpul iernii, in Franta. Cresterea numarului de decese este asociata cel putin partial cu o crestere a numarului bolilor respiratorii, precum gripa, si o multiplicare a accidentelor cardiace. Insa care este rolul jucat de frig in cresterea acestui numar? Exista oare mai multi agenti infectiosi? Sunt oamenii mai fragili?
Prima explicatie, generala, se aplica la toate maladiile contagioase care se transmit pe cale aeriana (gripa, bronsita infectioasa, raceala, angina virala etc.). Potrivit unui raport din 2009 intocmit de Institutul de supraveghere sanitara asupra fiziologiei frigului, "tendinta de concentrare a populatiei in spatii inchise si putin ventilate (atunci cand este frig afara) creste riscul de infectii". Bruno Lina, directorul laboratorului de virusologie si patologii umane de la Facultatea de medicina din Lyon, considera ca "aglomerarea oamenilor in spatii inchise reprezinta un element determinant" care explica recrudescenta hibernala a patologiilor respiratorii, informeaza lefigaro.fr.
Pe de alta parte, corpul uman apeleaza la o anumita strategie pentru a incalzi aerul rece inspirat, inainte de ajungerea acestuia in plamani. Mucoasele nazale transfera in acest aer apa aflata la temperatura corpului (fenomen care explica expresia «nas care curge», frecvent intalnita in sezonul rece). Acest transfer de caldura umidifica aerul si provoaca uscarea barierei fizice care este alcatuita din mucus. Virusul si bacteriile intra in acest fel mai usor in organism.
Frigul altereaza in paralel functionarea sist