„Pândarii“ din Piatra Neamţ au solicitat Primăriei să poată desfăşura investigaţii similare cu cele întreprinse de Poliţia Comunitară.
Dacă profesia de detectiv particular a debutat în România cu cazuistica de tip familial, când partenerul unui cuplu îl verifica pe celălalt, criza financiară a schimbat macazul. „Oamenii de afaceri vor să ştie cât mai multe despre viitorii asociaţi, pentru ca activităţile lor comune să nu fie sortite eşecului“, a declarat Maria Bumbaru, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari din România.
Supravegherea partenerilor de viaţă nu a dispărut în totalitate, dar acum se poartă alt tip de solicitări. „Vin la agenţie străini care doresc să-şi întemeieze o familie cu femei din România, cunoscute pe filieră matrimonială. Vor să se asigure că persoana este cu adevărat aşa cum s-a prezentat“, a mai adăugat Maria Bumbaru. Detectivii din toată ţara au ales Piatra Neamţ ca loc de întâlnire, în cadrul programului naţional de schimb de experienţă, dintr-un motiv bine întemeiat: unul dintre cei mai vechi membrii ai Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari este pietrean.
Poliţiştii comunitari, apăraţi de lege
La întâlnire a fost invitat şi Bogdan Puşcaşu, managerul municipiului. Detectivii l-au chemat cu un motiv: externalizarea serviciilor de cercetare din cadrul Primăriei, pe motiv că Poliţia Comunitară nu şi-a demonstrat încă eficienţa.
„Şi noi am dori să mai facem «curăţenie» în rândul poliţiştilor comunitari, însă protecţia oferită de legea funcţionarului public ne împiedică să luăm măsuri“, a răspuns Puşcaşu.
Ultima frontieră: schimbarea legislaţiei
Hopul cel mare pentru ca activitatea detectivilor să se poată desfăşura la standarde înalte şi în România rămâne legislaţia. Detectivii îşi doresc protecţie şi acces la bazele de date. Astfel, timpul de soluţionare al cazurilor s-ar
