Impuscaturi si bere Silva
Acum cateva zile, m-a manat necuratul sa revad filmul "Salvati soldatul Ryan". Desi productia poarta pe piept mai multe decoratii decat un general sovietic, eu o gasesc de-o mediocritate jenanta. Daca filmul asta merita cinci oscaruri, atunci inseamna ca pilele sunt universale, functionand pe-ntregul globului, de la Harlau pana la Hollywood.
Beneficiind de un scenariu de telenovela, "Salvati soldatul Ryan" se recomanda, in principal, privitorilor de intestine ravasite, sange pe pereti si creieri zburand precum pitpalacul in vazduh. Acest film inzorzonat de tinichele induce atata violenta, incat - cand l-am vazut intaia oara, intr-o sala de cinema - spectatorii de langa mine aplaudau si radeau fericiti, ori de cate ori lua foc vreun tanc german. Imi pare rau s-o spun, dar aici se vede de la o posta ranchiuna regizorului Spielberg, care n-a priceput ca soldatul neamt a fost, in razboi, la fel de nenorocit ca soldatul american sau rus.
Se va spune ca marea calitate a acestui film este ca readuce in minte ororile fruste ale razboiului. Din pacate, cred ca nu se reuseste nici pe departe acest lucru. Urmarind pelicula, spectatorii din jurul meu rontaiau detasati seminte si popcorn, iar unul mai insetat se muncea sa goleasca o sticluta de bere Silva. Poate ca am imbatranit eu, dar raman la parerea ca la filme de razboi nu se cade sa mergi inarmat cu seminte, popcorn si bere Silva.
Cunosc o nemtoaica draguta, pe nume Karina, stabilita de generatii in Romania. Cand am iesit de la filmul "Salvati soldatul Ryan", eram asa setos de sange, ca-mi venea s-o chem la telefon pe aceasta Karina, pentru a o impusca in cap. In vreme ce gandeam aceste lucruri fioroase, doi indragostiti, iesiti si ei de la film, se mitraliau cu pupaturi. Intre pupatura a saptea si pupatura a opta, fata si-a intrebat iubitul:
- Ai remarca