Opiniile celor care lucreaza in domeniul vanzarilor de arta, ale artistilor sau ale oamenilor de afaceri contureaza o imagine dinamica, dar destul de contradictorie pentru piata de arta autohtona in marile orase ale Transilvaniei. Exista deja un club select al celor interesati de arta, care au posibilitatile financiare si flerul de a investi. Pe de alta parte, piata artei contemporane ramane subevaluata, nu numai fiindca artistii de aici sunt mai putin mediatizati decat cei din Bucuresti, dar si pentru ca putini oameni de afaceri sunt dispusi sa-si plaseze banii in lucrari ale unor autori inca neconsacrati. Preturile practicate sunt stabilite de autor, iar galeriile aplica un comision propriu care variaza intre 30% si 50%. "Clientul poate cheltui peste un miliard de lei, fara sa fie nevoit ca pentru "cumparaturile" sale sa inchirieze o remorca", comenteaza Zenoviu Haiduc, director al casei de licitatii clujene HIM. Preturile casei sunt fixate de piata si de expertii implicati in autentificarea operelor. Cele mai scumpe tablouri vandute de HIM sunt creatii ale unor pictori renumiti: Nicolae Grigorescu - o lucrare in valoare de 24.000 de dolari, Gheorghe Petrascu - 15.500 de dolari, Nicolae Tonitza cu un tablou de 15.000 de dolari. "Fata de Bucuresti, unde se vand cele mai mari nume, Clujul este usor prafuit. Colectionari de arta exista si in Cluj, iar creatorii de valoare sunt o realitate pentru galeriile locale. Corneliu Brudascu sau Avram au o cota de cel putin 1.500 de dolari, iar tablourile lor se vand imediat ce sunt expuse in galerie. Singura veriga care lipseste este impresarul de arta", considera Mihu Semenescu, curator la Galeria Veche.

Ce cumpara clujenii La casa de licitatii HIM, pe o suprafata de 170 mp sunt expuse peste 160 de lucrari, dintre care 80% sunt picturi. Dupa modelul caselor de licitatii din Vest, licitatiile sunt organizate la in