Va marturisesc, stimati cititori, ca in alegerea titlului insemnarilor acestora selectia a operat greu. Aceasta, pentru ca va supun atentiei si - mai incape vorba? - judecatii (!) un fapt (caz) mai altcum, adica nu din acelea intalnite la tot pasul si care, prin banalitatea lor, adesea sufocanta, ne lasa indiferenti.
Doresc sa cred ca ceea ce va voi relata aici poate sa nasca intrebari de genul: Este cu putinta asa ceva? Ei bine, eu va voi raspunde prompt: Da, inca mai e posibil si asa ceva! Dar sa vedem unde ne aflam... Impreuna cu "eroul" principal al insemnarilor mele ne aflam pe salile Tribunalului tremurand febril - frisonati chiar - in cautarea avocatului capabil sa demonstreze ca adevarul si dreptatea nu pot fi fortate sa delireze. Dar cu o singura conditie (sine qua non!): sa aiba la temelie probe indubitabile, de nezdruncinat!
Asadar, ingaduiti-mi sa vin cu datele reale ale cazului (osatura oricaror argumente!). O fac scurt, concis si cat mai comprehensibil. Din motive absolut particulare, voi folosi doar initialele persoanelor vizate. Voi consemna insa, exact elementele, circumstantele, conditiile care au iscat cazul (faptul) respectiv. Caz (fapt) care - spre crunta noastra mahnire - a continuat sa genereze consum de nervi. Si de bani! De fapt, de la bani a si pornit toata tarasenia. Deci, sa-i dam drumul.
Prin decizia 179943 din 27.08.1998, Directia pentru Munca si Protectie Sociala Iasi ii stabileste lui C.L., la cerere, pensia pentru munca si limita de varsta. Nemultumit (vadit nemultumit) ca pensia respectiva este mai mica decat aceea la care are dreptul (conform cu studiile, vechimea si gradele didactice), a contestat in termen legal. Observand ca nu i se raspunde la timp, revine cu inca doua contestatii (inregistrate la 04.12.1998 si 02.02.1999). Dar nici acum nu primeste raspuns. Cheama in judecata DMPS Iasi. La proces, insa,