Am citit deunăzi un articol patetic şi fără conţinut, care a ajuns pe primele locuri în aprecierile cititorilor de pe blogul adevarul.ro, cu vreo 800 de like-uri, cât pe ce să-l întreacă pe Pleşu.

Articolul- un fel de reflecţie, mai precis spus - începe aşa: « Patronul a considerat că ai un salariu mult prea mare pentru cât munceşti. Te-a dat afară. În locul tău a angajat un tânăr novice cu jumătate din leafa ta. Asta se numeşte „optimizarea resurselor umane”. »

Autorul e şmecher, nu spune că asta e bine sau rău, se face că surprinde realitatea şi cugetă la cele văzute şi lasă pe cititor să înţeleagă că angajatorul e prost, masochist, ori un prost masochist, că loc pentru altă concluzie nu prea este.

Majoritatea angajaţilor nu au niciun dubiu asupra faptului că angajatorii sunt nişte idioţi notorii care nu sunt în stare să înţeleagă, printre altele, cât de avantajos ar fi pentru companie să angajeze pe cineva mai în vârstă, cu multă experienţă, şi cu salariu mai mare, pe cale de consecinţă, şi nu pe unul mai tânăr, dar cu bani mai puţini. Sau că îşi dă seama de asta, însă că aduc intenţionat un rău firmei, doar ca să le facă în ciudă celor mai bătrâni, cu sadism, din necrestinism sau din cine ştie ce alte pricini pe care poate că nu le ştiu, sau nu le înţeleg, însă despre care sunt convinşi că nu pot fi decât dezgustătoare.

Angajaţii cred că menirea companiilor pe lumea asta e să facă protecţie socială, să le asigure lor salariul, în primul rând. Dacă ar fi aşa, nu aţi primi nici jumătate din banii pe care îi primiţi acum la sfârşitul lunii. Dar ce zic eu aici, nici măcar pe sfert, să fiţi siguri! Şi v-aţi trata doar cu ceai de museţel şi cu descântece, pentru că nu ar mai exista nici spitale, şi nici multe altele. Că vă place sau nu, rolul companiilor e să facă profit, în primul rând! Profit din care statul ia impozite ca să facă protecţie so