Noua Lege a Concurenţei include o prevedere potrivit căreia tranzacţiile cu riscuri pentru securitatea ţării pot fi interzise de Guvern, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Energia, industria de armament şi infrastructura fac parte din domeniile strategice pentru siguranţa naţională unde achiziţiile vor fi analizate de CSAT.
Până în 2006-2007, privatizarea companiilor de stat era o modă, aşa că au trecut în proprietate privată inclusiv multe dintre companiile energetice de interes strategic. Vorbim aici de Petrom, cu majoritatea zăcămintelor de petrol ale ţării şi jumătate din cele de gaze, precum şi de filialele Electrica şi de cele două Distrigazuri, care au monopol asupra activităţii de distribuţie a energiei şi a gazelor. La stat au rămas totuşi societăţi energetice foarte importante şi multe companii internaţionale şi-ar dori să deţină în portofoliu „mine de aur" precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.
Astfel că piaţa locală energetică este sectorul strategic unde ar putea apărea cele mai multe achiziţii şi fuziuni. Acestea vor trebui de acum încolo să primească un aviz al Guvernului, în cazul în care sunt susceptibile de a reprezenta un risc pentru siguranţa naţională. Potrivit noii Legi a Concurenţei, adoptată în această vară, o tranzacţie susceptibilă de a prezenta astfel de riscuri poate fi interzisă de Guvern, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu respectarea legislaţiei europene.
Cine poate ameninţa securitatea ţării
Întrebaţi care sunt domeniile unde tranzacţiile ar putea însemna un pericol pentru siguranţa naţională, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au enumerat, ca exemple, asigurarea resurselor energetice, producţia de armament şi echipamente militare, dar şi sectorul construcţiei, exploatării şi întreţinerii infrastructurilor critice. „Sunt relevante situaţiil