Unele propuneri de modificare a statutului parlamentarilor au fost comentate, pentru MEDIAFAX, de reprezentanţi ai Pro Democraţia şi CRJ, care spun că se vrea ca pentru ridicarea imunităţii unui ales, procurorul să prezinte tot rechizitoriul, iar Parlamentul să fie instanţă de judecată.
Septimiu Pârvu, director executiv al Asociaţiei Pro Democraţia, a spus că propunerile de modificare a statutului sunt în mare parte "negative", oprindu-se mai întâi asupra celei ce prevede ca solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie în cazul unui parlamentar să conţină probele pe care se întemeiază.
Potrivit articolului 24, alineatul 1, din proiect, o astfel de cerere "trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv, care justifică măsura solicitată, precum şi probele pe care se întemeiază".
"Practic, procurorii ar trebui să vină cu tot rechizitoriul pe masă. Se îngreunează un proces care este oricum unul destul de complicat", a spus Pârvu, adăugând că această prevedere i-ar putea descuraja pe procurori în a înainta astfel de cereri.
Aceeaşi prevedere a fost comentată şi de Georgiana Iorgulescu, director adjunct al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), care a spus că este de acord să fie prezentate în cerere temeiul legal şi motivele pentru care se solicită reţinerea, arestarea sau percheziţia, dar nu şi probele, pentru că "parlamentul nu este instanţă de judecată".
Iorgulescu a mai spus că nu este de acord nici cu prevederea ce vizează sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în situaţia în care camera sesizată decide că nu există temei pentru reţinerea parlamentarului.
"Hotărârea prin care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va fi comunicată de îndată şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun", se arată în alineatul 1 al articolului 23. @N_P