S-a speculat mult pe marginea negocierilor de luni seara din cadrul Comisiei Europene, prelungite pana noaptea tarziu si reluate a doua zi la pranz, pe marginea rapoartelor de aderare. Presedintele Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, un sustinator puternic al extinderii, a insistat ca decizia finala sa fie unanima pentru a nu fi slabite nici pozitia Comisiei, nici cea a celor doua candidate. Adversarii Dar cine au fost adversarii fixarii datei de 1 ianuarie 2007? Consultand mai multe surse europene se contureaza cel putin doi responsabili. Guvernul olandez si o parte a parlamentarilor Partidului Popular European in frunte cu presedintele importantei Comisii de Politica Externa, germanul Elmar Brok. Ca Olanda, tara protestanta si toleranta, de altfel este zilele acestea mai catolica decat Papa era un lucru cunoscut. Dupa ce au constatat pe pielea lor (mai exact pe cea a lui Theo van Gogh) ca modelul lor de integrare a imigrantilor este un mare esec si au respins Constitutia europeana, acum se plang ca aderarea statelor din Est va transforma Tarile de Jos intr-un membru de rangul al doilea al Uniunii Europene. Avem o noutate: Olanda este deja un membru de rangul al doilea al UE. Al doilea adversar este insa unul mult mai serios, din cel putin doua motive. Mai intai, pentru ca structura pe care o conduce, Comisia de Politica Externa, este cea mai importanta si mai influenta din Parlamentul European, alaturi de aceea pentru buget. Cuvantul lui Brok cantareste, asadar, foarte greu la Bruxelles. Brok a declarat ca se indoieste ca Romania si Bulgaria sunt capabile sa indeplineasca criteriile de aderare pana la 1 ianuarie 2007. "Trebuie sa constatam ca Romania a intreprins foarte multi pasi importanti in ultima perioada, totusi este insuficient si de aceea este necesar ca pana in octombrie sa fie realizat un program de urgenta pentru a putea fi identificate si rezolvate